Oameni de la munte: Doru

Doru este un artist. Un artist căruia ochii îi zâmbesc și inima i se încălzește de fiecare dată când mâinile îi lucrează. Nu am văzut om care să muncească cu atâta bucurie până acum! Este ultimul din mai multe generații de meșteri născuți și crescuți în Nucșoara.

Atelierul lui se află la marginea satului, acolo unde începe pădurea de brazi să urce spre culmi de munte. Când intri, ai impresia că ai pășit în alte timpuri. Tehnologia pare că nu și-ar avea rostul aici. Sute de unelte care-și știu locul de zeci de ani și cuptorul cu jar aprins își așteaptă maestrul.

Am venit la Doru și i-am povestit despre cât de mari sunt visurile noastre. Cum ne dorim să construim o casă de poveste, în care fiecare lucru să fie unic: ușile, dulăpioarele, paturile, clanțele ușilor și zăvoarele de la ferestre. Atât ne-a trebuit! A muncit zi și noapte. A șlefuit lemnul, l-a ornat cu floricele și l-a pictat. A încins fierul în foc, l-a bătut și i-a dat formă. Îi este drag să muncească, deși și-a pierdut majoritatea degetelor în acest atelier. Nu și-a pierdut însă îndemânarea și dragostea pentru meseria pe care a învățat-o de la tatăl său.

Mă pot considera norocos că am avut ocazia să văd cu ochii mei cum se bate și se încinge fierul în foc, cum prind contur lucruri frumoase, făurite cu și din suflet.